Şansa la o viaţă mai bună. Persoanele cu deficienţe de auz nu pot susţine BAC-ul

Embed:

Doar două persoane cu deficienţe de auz au obţinut studii superioare în ţara noastră în ultimii 20 de ani. Cel puţin, aşa arată datele Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova. Se întâmplă din cauză că aceştia nu cunosc o limbă străină, cerinţă obligatorie pentru a susţine BAC-ul, deoarece în şcolile speciale nu se predă acest obiect. Reprezentanţii ministerului Educaţiei dau asigurări că, începând cu anul viitor, limba străină va fi introdusă în programul şcolar al elevilor cu deficienţe de auz.

Andrei Dergaciov are 24 de ani, iar din cauză că nu cunoaşte limba engleză a fost nevoit să renunţe la visul lui de a face studii superioare.

"După ce am absolvit colegiul de informatică, am vrut să susţin examenul de bacalaureat, dar acolo au fost cerinţe speciale, cunoaşterea limbii engleze", a spus specialistul IT, Andrei Dergaciov.

Acum, tânărul activează ca administrator al site-ului Asociaţiei Surzilor, însă spune că salariul abia de îi ajunge pentru a se întreţine.

"Eu încă lucreaz paralel, cu jumăte de program la o firmă privată, înclei nişte timbre", a afirmat specialistul IT, Andrei Dergaciov.

"În perioada de la 90 încoace doar două persoane cu dificienţe de auz au absolvit instituţiile superioare. Ei pentru a se încadra în aşa instituţii au nevoie de a susţine bacalaureatul. Pentru a susţine bacalaureatul ei nu sunt competitivi după şcoala specială, deoarece acolo e un alt nivel de instuire", a spus prim-vicepreşedintele al Asociaţiei Surzilor, Natalia Babici.

Adriana Luca, care, la fel are deficienţe de auz, a învăţat la o şcoală obişnuită. Tânăra spune că a depus mult efort pentru a şine pasul cu colegii săi. Abia în clasa a 10-a, Adriana a primit un aparat auditiv.

"Persoana care vorbeste foarte tare eu pot s-o aud ca în şoaptă. Când scriu nu că instinctiv, dar vizual îmi aduc aminte că aşa cuvântul sa scrie", a zis specialistul principal al Biroului de Probaţiune, Adriana Lica.

Adriana a reuşit de mai multe ori să obţină locuri de frunte la olimpiada de limba franceză. După liceu, tânăra a fost admisă la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii de Stat.

"Atunci când ajungeam la traducere simultană, era foarte dificil, pentru că aveam nevoie să văd persoana, să citesc pe buze", a spus specialistul principal al Biroului de Probaţiune, Adriana Lica.

Săptămâna trecută, Adriana a devenit magistru în Relaţii Internaţionale, iar acum lucrează la Biroul de Probaţiune, unde este specialist principal în Departamentul Relaţii Internaţionale.

Potrivit reprezentanţilor ministerului Educaţiei, în curând, copiii cu deficienţe de auz vor avea posibilitatea să înveţe o limbă străină. Ce-i drept, deocamdată vor fi instruiţi doar micuţii din clasele primare.

La ministerul Justiţiei sunt înregistraţi doar 17 interpreţi ai limbajului mimico-gestual. Această profesie poate fi învăţată la Universitatea de Stat "Ion Creangă", profesorii însă spun că specialitatea nu se bucură de popularitate. În ţara noastră trăiesc peste cinci mii de oameni cu deficienţe de auz.

Lasă un comentariu