77 de ani de la primul val al deportărilor staliniste. Zeci de oameni au depus flori la monumentul Trenul Durerii din Capitală

Embed:

Astăzi, la Chişinău, au fost comemorate victimile primului val de deportări. Acum 77 de ani, mii de oameni din Basarabia şi Bucovina de Nord au fost încărcaţi forţat în vagoane pentru transportarea animalelor şi duşi în Siberia şi Kazahstan. Moldovenii care au supravieţuit Gulagului, împreună cu rudele lor, au venit în scuarul Gării pentru a-şi aminti de cei care, fără nicio vină, au devenit victimile represiunilor sovietice.

În noaptea din 12 spre 13 iunie 1941, pe peronul Gării din Chişinău era forfotă mare. Sute de oameni au fost aduşi aici din toată ţara, încărcaţi apoi forţat în vagoane şi transportaţi în condiţii inumane la mii de kilometri distanţă de casele lor.

Oamenii au fost scoşi cu forţa din case şi duşi doar cu ce aveau pe ei, în baza unei liste întocmite de sovietici. Cei mai mulţi au fost acuzaţi că deţin averi impunătoare sau că ar fi colaborat cu administraţia românească. Ştefan Sprînceanu avea doar 9 ani când, împreună cu familia sa, a fost deportat în Kazahstan.

"Dimineaţa tare, iaca ca amu era timpul. Au venit cu căruţele. Ne-a încărcat pe toţi, eu eram cel mai mic. O fost trei fraţi şi trei surori", a spus victima deportărilor, Ştefan Sprînceanu.

În Kazahstan, membrii familiei Sprînceanu au fost impuşi să muncească în mine. Împreună cu alţi moldoveni deportaţi, ei au lucrat timp de 10 ani într-o carieră de piatră, iar doi dintre fraţi nu au rezistat şi au murit chiar în mină.

"Nu pot să spun tot ce o fost acolo. Eu îmi amintesc când se pornea buranul acolo, o săptămână eu nu vă puteam vedea pe dumneavoastră. Aşa alături cum staţi, eu nu vă videam", a menționat victima deportărilor, Ştefan Sprînceanu.

Şi Vasile Busuioc îşi aminteşte cu oroare cum, împreună cu familia, a fost deportat în Siberia.

"A intrat cu maşina în ogradă, cu bumperul maşinii a împins poarta la gard. Şi spune noi vă ducem în Siberia. Vă deportăm", a zis victima deportărilor, Vasile Busuioc.

Bărbatul avea doar 14 ani, când, pentru a supravieţui, trebuia să muncească din greu.

"Trebuia să mă gândesc să-l hrănesc şi pe frăţiorul meu, şi pe frăţiorul care nu mai este în viaţă, şi pe surioară. Mă ducem şi lucram pe la stăpâni care ne dădeam câte un litru de lapte", a zis victima deportărilor, Vasile Busuioc.

Istoriile foştilor deportaţi sunt aproape identice. Ion Ciorescu avea şapte ani când, la miez de noapte, s-a pomenit cu indivizi înarmaţi în casă.

"Am mers trei săptămâni. Acolo am fost în vagon 60 de suflete. Cu tata eram, cu mama, fraţii, surorile. Şi am ajuns acolo şi mi-au spus - iacă aici sunteţi pe viaţă, şi nu aveţi dreptul la nimic", a spus victima deportărilor, Ion Ciorescu.

După 77 de ani de la primul val de deportări, dintre cei care au revenit acasă, în viaţă au mai rămas doar aproximativ 8.000 de moldoveni.

"Cele mai mari probleme au fost că nu ni s-a dat voie să ne ducem în casele părinteşti, în satele şi oraşele de unde am fost deportaţi. Spuneau unde vreţi plecaţi, numai nu în casele voastre", a afirmat preşedintele, Asociaţia foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, Valentina Sturza.

Victimele deportărilor au fost comemorate şi de mai mulţi liberali, care au depus flori la monumentul Trenul Durerii din scuarul Gării.

"A fost o zi neagră a suferinţei, a durerii, a despărţirii familiilor. Iată de aceea avem un monument aici în memoria celor deportaţi, pentru ca macar aici să se poată pune o floare", a zis fostul primar al Capitalei, Dorin Chirtoacă.

Şi preşedintele Parlamentului a transmis un mesaj de solidaritate pe pagina sa de facebook. Andrian Candu a scris că oamenii deportaţi au avut doar un sfert de oră la dispoziţie ca să-și strângă viața într-o legătură și să ajungă pe drumul pribegiei. Şeful Legislativulului a menţionat că poporul nostru nu va uita niciodată cine și cum a organizat această monstruozitate.

Cabinetul de miniştri a semnat un plan de acţiuni pentru a susţine victimile deportărilor. Astfel, moldovenii care au fost duşi forţat în Siberia sau Kazahstan în perioada sovietică vor beneficia de înlesniri sociale sau compensaţii suplimentare. Potrivit unui document semnat de premierul Pavel Filip, Ministerul Finanțelor și cel al Justiției trebuie să prezinte Guvernului, în termen de 15 zile, informații privind bunurile restituite și recuperarea valorii averilor confiscate până în prezent.

În anul 1941, peste 33 de mii de oameni din Basarabia şi Bucovina de Nord au fost duşi forţat în Siberia şi Kazahstan. Alte două valuri de deportări în masă au avut loc în iulie 1949 şi în aprilie 1951.

Lasă un comentariu