Protocoalele semnate la Tighina reprezintă un pas crucial în procesul de reglementare transnistreană

Embed:

Reprezentanții OSCE salută decizia Chişinăului şi Tiraspolului de a semna protocoalele ce vizează între altele școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului, dar şi proprietarii terenurilor agricole.

Declarația a fost făcută de președintele în exercițiu al organizației, Sebastian Kurz, și secretarul general al acesteia, Thomas Greminger, în cadrul unei noi runde de negocieri în formatul 5+2, care are loc la Viena. 

Aceste mesaje pozitive din partea OSCE vin după o pauză de un an şi jumătate, timp în care nu au avut loc negocieri în formatul 5+2. Oficialii au remarcat progrese semnificative în procesul de negocieri pentru prima dată în ultimul deceniu şi consideră că cetățenii și întreprinderile de pe ambele maluri ale Nistrului vor avea mai multe beneficii în urma semnării celor patru protocoale.

Un mesaj pozitiv a transmis şi şeful misiunii OSCE în Moldova în cadrul unui eveniment organizat cu prilejul împlinirii a 27 de ani de la semnarea Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Oficialul a salutat redeschiderea podulului peste Nistru şi a menţionat că relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol s-au îmbunătăţit.

Între timp, analiştii politici consideră că semnarea celor patru protocoale a fost un compromis pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2. Declaraţiile au fost făcute de către invitaţii emisiunii Replica, difuzate aseară la Prime TV. 

"Este o deschidere, o revenire la masa de negocieri. Şi acest lucru trebuie să fie salutat. Noi am fost nevoiţi să cedăm într-o problemă principială. Cedarea aceasta am făcut-o de dragul oamenilor, de dragul cetăţenilor noştri din Transnistria în speranţa că această cedare va fi corect recepţionată de vizavii noştri în cadrul de negocieri", a spus analistul politic Anatol Țăranu.

"Orice acord semnat între Chişinău şi Tiraspol care nici pe aproape nu poate fi privit ca pe un tratat international, este un accord în contextul reglementării diferendului şi situaţiei politice din Moldova. Atunci când este în interesul cetăţeanului, trebuie privit cu ochi buni. Iar momentul dat eu îl văd doar ca pe un succes", a menționat purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gămurari.

"Categoric au fost întreprinşi nişte paşi pozitivi. Pe 27-28 sunt negocierile în formatul 5+2 care vor fixa aceste succese ale echipei noastre de negociatori", a afirmat analistul politic Corneliu Ciurea.

Invitaţii emisiunii au criticat afirmaţiile fostului aşa-zis ministru de Externe al regiunii transnistrene, Nina Ştanski, care a scris, într-o postare pe o reţea de socializare, că semnarea celor patru protocoale este o trădare.

"Doamna Ştanski nu are dreptate atunci când spune ceea ce spune. E foarte clar că vorbim despre micul business care se alfă într-o situaţie foarte deplorabilă în această regiune. Şi conducătorii de facto înţeleg cât de important este să existe anumite injectări de finanţări. Şi în moment ce Chişinăul va extinde aceste finanţări şi pentru businessmanii din stânga Nistrului, cu siguranţă Ştanski nu are dreptate şi vorbeşte acum în detrimentul interesului oamenilor care trăiesc în stânga Nistrului", a precizat directorul CREDO, Sergiu Ostaf.

Unul dintre cele patru documente semnate sâmbătă la Tighina prevede că fermierii din raionul Dubăsari îşi vor recăpăta dreptul de proprietate asupra celor peste șase mii de hectare de terenuri agricole, pe care le dețin în stânga Nistrului.

Un alt protocol semnat prevede că diplomele de studii eliberate de Universitatea din Tiraspol vor fi recunoscute de autorităţile de la Chișinău. Cea de-a treia decizie ține de reluarea legăturii telefonice, atât fixe, cât și mobile, dintre cele două maluri ale Nistrului.

Totodată, în urma întrevederii dintre reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului, cele opt școli cu predare în limba română din stânga Nistrului își vor relua activitatea după mai bine de 13 ani.

Lasă un comentariu