Ceea ce a început, la mijlocul săptămânii trecute, ca un miting în sustinerea lui Raed Arafat a devenit, în scurt timp,o mişcare naţională de protest antiguvernamental. In ultimele zile opozitia a organizat propriile actiuni si a incercat sa se contopeasca cu protestele populatiei.

Situatia creata va fi discutata maine la sedinta extraordinara a Parlamentului.Deocamdata executivul a declarat ca militeaza pentru dialog,si nu va tolera violenţele.A fost facuta publica si pozitia Casei Regale. România s-a alăturat, tendinţei globale,care a confirmat protestul stradal drept cea mai importantă formă de activism civic din lume. 

Acesta a fost, se pare, răspunsul străzii la conflictul dintre preşedintele Băsescu şi medicul roman de origine palestiniană, Raed Arafat, pe marginea privatizării sistemului roman de urgenţă.

Raed Arafat a înfiinţat, în 1990, Serviciul mobil de urgenţă – SMURD, o componentă importantă a asistenţei medicale de urgenţă din România. În ultimii 5 ani, Arafat a fost subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii, unde a gestionat extinderea şi dezvoltarea acestui serviciu. Acesta a demisionat, la 10 ianuarie, în semn de protest faţă de intenţia Guvernului de a privatiza SMURD.

Protestele au continuat în fiecare zi, începând cu 14 ianuarie, atrăgând români de mai multe vârste şi ocupaţii, inclusiv sindicalişti, grupuri de ultraşi şi suporteri ai echipelor de fotbal. Oamenii cer alegeri anticipate, şi se plâng pe condiţiile economice dificile, în care s-au pomenit. Piaţa Universităţii din Bucureşti a devenit cartierul principal al manifestaţiilor, care, ca şi în cazul protestelor din alte ţări, nu par să aibă un lider clar. Violenţele din primele zile au alertat guvernul şi au primit un răspuns dur din partea jandarmilor. Sute de oameni au fost reţinuţi în urma altercaţiilor, alte zeci au avut nevoie de îngrijiri medicale. (Imagini altercaţii FILE: 107558 TC 00:07-00:15, 00:40-00:50, 01:27-01:37)

Pe 19 ianuarie, Uniunea Social-Liberală, formată din partidele de opoziţie faţă de actuala guvernare: PSD, PNL, PC şi altele, a organizat un marş de protest, la care au venit peste 8000 de susţinători din toată ţara. La miting s-a prezentat, înconjurat de susţinători şi purtând beretă roşie, şi excentricul Radu Mazăre, primarul social-democrat al Constanţei. (foto Radu Mazăre pe uultima frază!)

Manifestaţiile opoziţiei a fost întâmpinate cu suspiciune de unii protestatari din Piaţa Universităţii, care spun că toată clasa politică se face vinovată de criză. Mitingul de joi a degenerat din nou în violenţe. În ultimele zile, protestelor s-au alăturat şi studenţii şi profesorii şcolari, care vor burse şi salarii mai mari. În acelaşi timp, autorităţile nu par să cedeze. Premierul Boc spune că este conştient de nemulţumirea oamenilor, dar dă de înteles că NU va demisiona.

Preşedintele român pare şi mai calm. La întâlnirea anuală cu diplomaţii acreditaţi la Bucureşti, Băsescu nu a pronunţat niciun cuvânt despre proteste.

Experţii au păreri împărţite despre evoluţia protestelor din ţara vecină. Nemulţumirea oamenilor faţă de nivelul de trai şi măsurile de austeritate adoptate de Guvern vine pe fundalul crizei euro, al recesiunii economice, şi a paradei protestelor din 2011, de la primăvara arabă şi violenţele din Londra până la mişcarea “decembristă” din Rusia.

Inspirată din moda globală, dar şi din realităţile economice precare din ţară, mişcarea românească de protest vorbeşte pe limba luptătorilor pentru justeţe socială din toată lumea. La fel ca şi colegii lor din alte ţări, autorităţile române vor trebui să înveţe şi ele această nouă limbă a străzii.