De aici şi până la necazuri nu a mai fost mult. Școli închise, drumuri impracticabile și localități izolate de restul lumii. Este un bilanț provizoriu. Drumarii au muncit non-stop la curățarea traseelor, chiar dacă nu au făcut ore suplimentare. Până la urmă, cei mai afectaţi sunt agricultorii, care au pierdut o bună parte din roadă. Dar nu din cauza zăpezii ci a lipsei ecesteia la începutul anotimpului rece. Iar gerul cumplit a pus capacul. Acum, după ce a nins din abundenţă ne mai paşte un pericol şi el poate veni pe neaşteptate, odată cu primele raze de primavară. Cunoaştem bine acest termen şi consecinţele lui - inundaţiile.

Se întâmpla acum o lună, când meteorologii prevesteau geruri cumplite de până la - 29 grade celsius, dar nu şi ninsori. După o toamnă secetoasă, 90 la sută din culturile agricole se înrădăcinaseră slab, iar stratul de zăpadă depus era prea subţire pentru a proteja plantele. Prin urmare, cel puțin o treime din roada acestui an, deja este compromisă.

Asta ar însemna că pe lângă miile de lei investite în lucrările de toamnă,se mai adaugă cel puțin 2000 de lei la fiecare hecta. Însă, puțini agricultori își permit acest lux.

Moldoveanul s-a rugat pentru ninsoare și a primit din plin! A nins în toată Moldova de la nord la sud, iar troienele de aproximativ un metru au izolat mai multe localităţi. Însă... ironia sorții sau paradoxul naturii: chiar dacă acum plantele sunt la adăpost, nu sunt și în siguranță! Ne paște pericolul inundațiilor! Specialiştii de la Apele Moldovei spun că dacă zăpada s-ar topi brusc, ar putea fi afectate mai multe terenuri agricole.

Administratorii barajului Costeşti-Stânca afirmă că lacul are capacitatea de a acumula toată apa scursă în urma topirii zăpezilor. Cu toate acestea, bazinul va continua să fie deversat controlat pentru a reduce din presiune. Ecluzele vor fi ridicate periodic. Apa nu poate fi deversată în cantități mari în Prut, pentru că ar forma poduri de gheaţă pe râu. Pentru a prentâmpina stihiile, hidrocentrala de la Costeşti lucrează la capacitate maximă.

Inundaţiile ar putea lovi zona de nord, însă specialiștii estimează că viiturile vor fi mai mici față de cele din 2010. În zona de risc se află raioanele Briceni, Edineţ, Râşcani şi Glodeni. Asta dacă temperaturile din următoarele săptămâni vor ajunge la 10 grade Celsius.

Autorităţile ne asigură că sunt pregătite să suplinească deficitul de cereale. Nici preţurile la produsele din panificaţie nu vor fi influiențate de secetă. Însă vor crește, inevitabil, în cazul scumpirii carburanţilor.

Statul are o rezervă de circa 50 de mii de tone grâu alimentar. Cantitatea este insuficientă, însă autoritățile promit să importe până la sfârșitul acestei luni încă 10 mii de tone.