Discriminați de către reprezentanții legii. Surdo-muţii se plâng că sunt vulnerabili în faţa justiţiei

Embed:

Persoanele cu dizabilități din ţara noastră spun că sunt vulnerabile în fața justiției. În fiecare an, aproximativ 400 de oameni cu nevoi speciale depun plângeri pentru că le-ar fi fost încălcate drepturile.

Potrivit datelor Centrului de Asistență Juridică pentru Persoanele cu Dizabiltăți, în cele mai multe dintre cazuri oamenii spun că nu li s-au pus la dispoziție interpreți ai limbajului mimico-gestual.

Vera Cebotari din Capitală este surdo-mută şi spune că a simţit pe pielea sa discriminarea şi indiferenţa reprezentanţilor legii. În 2014, ea a mers la notar împreună cu fiul său, care i-ar fi spus că trebuie să semneze o procură, care îl va ajuta să perfecteze anumite acte, prin care femeia va intra în posesia unei moșteniri.

În realitate, însă, ea și-a pus semnătura pe o procură care i-a permis feciorului său să-i pună în gaj apartamentul. Vera Cebotari afirmă că situaţia putea fi evitată dacă notarul i-ar fi pus la dispoziţie un interpret al limbajului mimico-gestual. 

"Eu nu am avut nicio atribuție la gajarea, vânzarea sau înstrăinarea apartamentului meu. Am semnat un act sau careva act care a fost întocmit în limba română și nu am înțeles niciun cuvânt. Toate acțiunile au fost fără prezența mea", a spus locuitoarea Capitalei, Vera Cebotari.

Potrivit avocaților femeii, fiul său a împrumutat de la o persoană 20 de mii de euro, iar drept garanție că va întoarce datoria era locuința mamei sale.

Despre acţiunile feciorului, Vera Cebotari a aflat, însă, abia anul trecut, când s-a trezit la ușă cu executorul judecătoresc care urma să o evacueze forţat din casă. Apărătorii femeii au contestat decizia executorilor, aşa că, deocamdată, Vera Cebotari continuă să locuiască în apartamentul său.

Notarul care a autentificat actul susţine că nu poartă nicio vină pentru situaţia creată. Asta deși documentul pe care l-a semnat femeia surdo-mută nu era în limba pe care o posedă, iar juristul era obligat prin lege să se asigure că Vera Cebotari a înțeles conținutul actului semnat.

"Nu i-am pus la dispoziție pentru că doamna nu era inalfabetă, legea precede în cazul în care persoana este inalfabetă. - traducerea a fost asigurată de fecior? - nu pot să vă spun, a fost 3 ani în urmă", a afirmat, prin telefon, notarul Tereza Anton.

Directorul Centrului de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități, Vitalie Meșter, afirmă că persoanele cu nevoi speciale din ţara noastră nu au acces la o justiție echitabilă.

"Oamenii cu dizabilități la sigur că nu își cunosc drepturile sale, dar nu cunosc și din considerentul că nu sunt informați despre aceste drepturi. Sunt foarte multe cazuri de genul", a menționat directorul CAJPD, Vitalie Meșter.

În Moldova sunt aproape cinci mii de persoane hipoacuzice şi doar 17 interpreți autorizați ai limbajului mimico-gestual. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, instanța de judecată este obligată să pună la dispoziția surdo-muților un astfel de interpret.

Mai mult, aceste persoane au dreptul să solicite amânarea ședințelor în cazul în care nu le este asigurată traducerea.

Lasă un comentariu