Cronica lui Bogatu, 30.12.2017

Embed:

Cronica anului 2017

Durerea lui 2017 este moartea regelui Mihai, iar durerea aprinde flacăra, după cum scria Balzac, care luminează viața. Privind în retrospectivă, am făcut un clasament al evenimentelor anului în funcție de efectele lor imediate sau de eventualul impact al acestora asupra viitorului. Aidoma unei piese distincte într-un puzzle, ele reconstituie imaginea închegată a ultimilor 12 luni.

Pro-Europa în Constituție

Campania pentru legitimarea constituțională a vectorului european, dublată de deschiderea oficiului NATO la Chișinău, s-a constituit într-un eveniment politic memorabil al anului 2017. Proiectul a surprins prin caracterul său maximalist și deopotrivă inedit. A fost un semnal puternic transmis atât aliaților occidentali, cât și populației Republicii Moldova că orientarea europeană nu-i nici negociabilă, nici de scos la mezat.

S-a prăbușit frontul

2017 este anul când a eșuat referendumul pentru demiterea primarului Chișinăului și și-a dat obștescul sfârșit proiectul „națiunii civice” . Nu s-a putut crea un front comun al forțelor pro-ruse și al opoziției extraparlamentare pro-europene. Această alianță contra naturii urma să apară pe platforma unui fantomatic proiect al „națiunii civice”, privită ca o alternativă identității românești.

Moartea struțo-cămilei

Bătălia de la Waterloo pentru struțo-cămila „națiunii civice” a fost referendumul pentru demiterea primarului Chișinău. Deși fusese organizat de socialiști, acțiunea era agreată și de activiști ai unor partide pro-europene. Toate acestea au avut un efect invers celui scontat, conducând la compromiterea și a stângii, și a dreptei. De altfel, reminiscențele ideii de „națiune civică” se întrezăresc în ultimele tentative ale unor ONG-uri de a organiza un referendum împotriva sistemului mixt. Inițial, în această afacere implicându-se și politicieni proruși, și opozanți pro-europeni, ceea ce a discreditat inițiativa din capul locului.

Președinte suspendat

Procedura constituțională de suspendare provizorie a șefului statului, introdusă tot în 2017, creează un precedent care va fi aplicat și în 2018. Nu încape îndoială că dihonia dintre președinție și puterea executivă este întreținută de sprijinitorii din afară ai lui Dodon pentru a destabiliza situația internă. Șeful statului, care și așa juca la limita hențului, a ajuns să încalce ostentativ Constituția, refuzând să aprobe candidaturile premierului pentru portofoliul de ministru al Apărării. Până la urmă, s-a recurs la procedura de suspendare provizorie a președintelui. Pentru că a refuzat se aprobe ultima remaniere guvernamentală, Dodon va fi suspendat din nou. Mă întreb: cât va mai dura acest joc de-a băiatul rău căruia i se iartă tot?

Reforma electorală

Introducerea votului mixt este, indiscutabil, inovația politică a anului. Reforma a trezit îngrijorări în sânul partidelor noi sau mici. Din teama că nu vor face față unui sistem electoral mai competitiv, acestea au cerut ajutorul unor politicieni reprezentând partidele înrudite din Parlamentul European. Totuși, PDM a mers până la capăt, votând sistemul electoral mixt, iar alegerile de la anul vor arăta dacă schimbarea a meritat tot efortul.

Mai puțină birocrație

Reforma administrației publice centrale, ca și reforma sistemului de pensii, a fost dictată de Acordul de Asociere R. Moldova – UE. Numărul de ministere s-a redus de la 16 la 9. S-a introdus, pe modelul românesc, funcția de secretar de stat. Toate acestea au condus la o remaniere fundamentală a Cabinetului. Urmează reforma administrației locale.

Premiere în justiție

Combaterea corupției la nivel înalt a început tot în 2017. Anul a fost marcat de unele premiere în justiție precum reținerea, urmărirea penală sau chiar condamnarea pentru corupție a unor înalți demnitari: miniștri, consilieri municipali, primari. Cazul Filat a încetat să fie unul singular. În martie a fost reținut ministrul Agriculturii Eduard Grama sub acuzații de corupție. În aprilie fusese arestat pentru deturnarea de fonduri europeni ministrul Transportului Iurie Chirinciuc. Toamna a fost deferit justiției primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, fapt în urmă căruia Partidul Liberal a ieșit de la guvernare. Realizările justiției ridică, totuși, multe întrebări. Reformarea ei trebuie continuată tranșant pentru a conferi o independență reală puterii judecătorești.

Regrupări pe dreapta

Decizia PAS și PPDA de a merge împreună în alegeri și primirea lor în PPE e un eveniment complex. Atenției publicului de la noi i-a scăpat însă un amănunt. Traian Băsescu și grupul parlamentarilor din PMP au făcut lobby în PPE pentru cele două formațiuni moldovenești, iar acest fapt ar putea deschide noi posibilități pentru coalizarea forțelor de dreapta după alegeri. Fostul președinte român optează pentru o alianță postelectorală a pro-europenilor.

De altfel, Traian Băsescu, antrenându-se în luptele electorale din Republica Moldova în calitate de președinte de onoare al noului Partid al Unității Naționale, caută să unească în jurul său electoratul unionist care, potrivit tuturor sondajelor din ultimul timp, dovedește creșteri spectaculoase în intențiile de vot.

Centenarul muncii

Centenarul Unirii nu-i doar sărbătoare, ci și muncă. Mari companii românești au început să treacă Prutul în 2017. În sectorul energetic Transelectrica anunță investiții de 1,65 miliarde de dolari. Transgaz, care va gestiona gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, și-a deschis o sucursală la Chișinău. Ambele companii urmează să conecteze Republica Moldova la piața energetică românească și, în consecință, la cea general europeană.

Plănuiește-ți viitorul!

La anul se vor face substanțiale investiții românești și în băncile de la Chișinău. Ar mai fi de notat că proiectele românești din toate sectoarele sunt sprijinite de Comisia Europeană și de SUA, precum și de finanța internațională, reprezentate de BERD, BI, FMI ș.a.m.d. Se prefigurează o unire economică a celor două maluri ale Prutului. Plănuiește-ți cu grijă viitorul, vorba lui Mark Twain, pentru că acolo o să-ți petreci restul vieții.”

Lasă un comentariu