Cronica lui Bogatu. 23.12.2017

Embed:

Noi pași pe calea consolidării securității energetice a Republicii Moldova s-au făcut în ultimele zile. Totuși, cel mai vizibil eveniment al săptămânii este remanierea guvernului. Asupra rosturilor și riscurilor acestei schimbări ne vom apleca în continuare. Modificările din compoziția cabinetului, de altfel, nu sunt singura surpriză a acestui sfârșit de an. Mitropolitul Chișinăului Vladimir mărturisește că s-a întâlnit în capitala Rusiei cu Patriarhul României Daniel. În urma acestor discuții, el face un apel la dialog și colaborare cu Mitropolia românească a Basarabiei, pe care Mitropolia Chișinăului a considerat-o până acum rivală și necanonică. Semnificațiile acestui gest de reconciliere confesională vom căuta să le decodăm azi.

Remanierea guvernului

S-o spunem pe șleau: remanierea guvernului a stârnit o stare de uluire cvasigenerală. Tagma experților s-a arătat nedumerită, iar opoziția nu și-a putut ascunde stupefacția. Președintele PL s-a consolat cu niște prognoze sumbre, iar liderul comunist, Vladimir Voronin, a mărturisit că-i scapă rostul schimbării. Până la un punct, consternarea multora este explicabilă. Guvernele sunt schimbate sau reorganizate din temelii, de regulă, în urma unor crize sau eșecuri. Or, de data aceasta, Executivul de la Chișinău a fost reînnoit substanțial pe fundalul creșterii economice și a stabilizării finanțelor publice. Consiliul directorilor executivi ai FMI constata deunăzi că se „înregistrează în continuare progrese importante în eforturile de consolidare a stabilității macroeconomice”. Republica Moldova are un buget record de cheltuieli de circa 41 de miliarde de lei. Iată cum explică remanierea președintele PDM și liderul Grupului Popular European care își asumă responsabilitatea politică pentru cabinetul reorganizat.

Politicieni, nu administratori

Mai mulți comentatori au lansat ipoteze fanteziste sau chiar teorii ale conspirației pe marginea acestui subiect. Se afirmă că s-ar fi constituit un guvern electoral fără să explice de ce vechii miniștri nu ar fi fost buni să gestioneze lucrurile în anul alegerilor parlamentare. Or, ca să dezlegi enigmele remanierii guvernamentale nu era nevoie deloc de cercetat dedesubturile evenimentului. Explicațiile pot fi găsite la suprafața lui. Schimbarea este dictată de recenta reformare a cabinetului prin care s-a introdus postul de secretar de stat, iar portofoliile ministeriale s-au redus de la 16 la 9. În noua situație, miniștrii încetează să fie administratori de ramuri și de domenii, devenind politicieni în sensul adevărat al cuvântului. Ei urmează să elaboreze și să pună în aplicare strategiile naționale, încredințând secretarilor de stat funcțiile manageriale propriu-zise. În 2018, miniștrii trebuie să asigure acoperirea politică pentru implementarea reformelor prevăzute de Acordul de Asociere Republica Moldova – UE, precum și pentru implementarea unor proiecte de anvergură în domeniul comunicațiilor și infrastructurii. E vorba, în special, de construcția gazoductului Ungheni – Chișinău și interconectarea electrică dintre cele două state românești.

Demonopolizarea infrastructurii

Președintele Parlamentului a confirmat demararea unor proiecte strategice în sectorul bancar și în cel de infrastructură energetică ce trebuie să asigure securitatea economică a Republicii Moldova. El a reiterat interesul Republicii Moldova pentru implementarea proiectelor de construcție a gazoductului Ungheni – Chișinău și a liniei de interconexiune Isaccea–Vulcănești–Chișinău, care vor permite conectarea R. Moldova, prin intermediul României, la sistemul energetic comunitar. Pe piața moldovenească intră compania românească Transgaz, a cărei investiție urmează să contribuie la demonopolizarea căilor de transport al gazului. Aceasta și-a deschis o sucursală la Chișinău, semn clar că începe realizarea proiectului de interconexiune a infrastructurii de gaze naturale dintre cele două maluri ale Prutului, inclusiv prin extinderea până la finele anului 2018 a gazoductului Iași – Ungheni până la Chișinău. Transgaz a anunțat că achiziționează Vestmoldtransgaz, care administrează gazoductul Iași – Ungheni. Trece Prutul, după cum am arătat anterior, și o altă compania românească, Transelectrica, care urmează să privatizeze principalele rețele electrice din Republica Moldova. 

Interconectare electrică

Între timp, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Uniunea Europeană (UE), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Mondială au oferit un pachet de finanţare cifrat la 270 de milioane de euro pentru interconectarea permanentă între reţelele electrice din Moldova şi România. Este vorba de un mega-proiect, cea mai mare investiție în istoria Republicii Moldova, care o introduce practic în circuitul energetic românesc și cel european.

Vin băncile româneșt

Și sistemul bancar se va consolida și moderniza datorită unor importante investiții românești și europene. În afară de Banca Transilvania care, după cum arătam anterior, cumpără pachetul majoritar de la Victoriabank, există proiecte investiționale românești și europene și pentru alte bănci de la Chișinău, fapt care va preveni, dincolo de toate, spălările de bani și fraudele bancare provocate de anumite servicii secrete străine și menite să destabilizeze Republica Moldova.

Al doilea raport Kroll

Banca Națională a publicat o sinteză a celui de-al doilea raport al companiilor Kroll și Steptoe & Johnson privind investigarea circumstanțelor în care s-a produs jaful miliardului. Potrivit documentului, Ilan Șor, companiile și persoanele afiliate cu acesta, au jucat un rol esențial în coordonarea fraudei bancare de proporții din 2014. Raportul arată că Ilan Șor a fost unul dintre sau chiar singurul beneficiar al acestor tranzacții. Entitățile grupului său par a fi provocat în cele din urmă prăbușirea băncilor la sfârșitul anului 2014. Sunt descrise legătura grupului Șor cu acționariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase. Reprezentanții Kroll și Steptoe & Johnson urmează sa vină la Chișinău la începutul anului viitor, iar vizita se va încheia cu declarații pentru presă. Aceștia vor transmite organelor de anchetă din Republica Moldova datele operative referitoare la urmărirea fondurilor fraudate, în speță, lista beneficiarilor. Rămâne de văzut dacă vom afla și cine a tras sforile din afară R.Moldova în spatele lui Șor.

Arestat pentru spionaj

La doar câteva ore după arestarea pentru spionaj a înaltului demnitar ucrainean, Stanislav Ejov, șeful adjunct al Secretariatului guvernului, a fost reținut și un colaborator al Serviciului de Securitate ucrainean (SBU) care de asemenea este acuzat de înaltă trădare. Ambii aveau echipament special de transmitere codată a informațiilor. Acestea amintesc de cazul Bolboceanu. Dar sunt și diferențe. Bolboceanu pare un spion mai modest, totuși, nu era secretar al guvernului din preajma premierului. În acest context, este de reținut un interviu recent oferit de Valentin Dediu, fost director interimar al SIS, care afirma că aproape în toate partidele influente din Republica Moldova sunt agenți de influență ai fostei metropole. Comentariile cred că sunt de prisos.

Fraternizarea mitropoliilor?

De Sfântul Nicolae pe stil vechi și la 25 de ani de la fondarea Mitropoliei românești a Basarabiei, mitropolitul Vladimir, conducătorul Bisericii Ortodoxe, subordonate Patriarhatului de la Moscova, a lăsat să se întrevadă că a sosit timpul împăcării între cele două entități ortodoxe. El îndeamnă la colaborare frățească. Mitropolitul Vladimir mărturisește că a discutat la Moscova, unde a fost cu ocazia celebrării centenarului de la reînființarea Patriarhiei ruse, cu Patriarhul României Daniel și cu alți ierarhi români. Astfel, gestul mitropolitului Vladimir nu pare să fie întâmplător. În ultimul timp, Patriarhia Rusiei caută căi de atenuare a diferendelor canonice. Acum câtva timp apăruse niște informații despre o încercare de dialog cu Patriarhul Filaret al Ucrainei. Tentativa, ce-i drept, a eșuat. Cât privește Mitropolia Basarabiei, aceasta acceptă dialogul, dar subliniază că ea este singura instituție ortodoxă canonică de pe teritoriul actual al R. Moldova. Antagonismul geopolitic a generat și un antagonism religios. Oricum, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Rusă de la o vreme poartă negocieri discrete, încercând aplanarea conflictului dintre ele, ceea ce este deja un fapt încurajator.

Lasă un comentariu