Cronica lui Bogatu, 22.07.2017

O săptămână încărcată care nu se uită ușor. De-a lungul ei, în afară de cele două evenimente capitale – refuzul MAE de a-l primi pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin, căruia i s-a  sugerat să-și anuleze vizita în Republica Moldova, și adoptarea sistemului electoral mixt, s-a mai consumat un moment istoric. A fost deschis primul punct vamal comun pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Nu vom trece azi cu vederea nici declarația Parlamentului privind retragerea trupelor ruse din Transnistria, nici vizita primului ministru român, Mihai Tudose.

În ciuda lor

În ciuda eforturilor Rusiei de a zădărnici deschiderea primului punct vamal comun pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, acesta a fost inaugurat  în zona Cuciurgan-Pervomaisk. S-a făcut astfel un pas mare pe calea preluării de către Republica Moldova a controlului asupra hotarului său răsăritean, fapt remarcat de președintele ucrainean Petro Poroșenko care a participat la eveniment împreună cu premierul moldovean Pavel Filip.

Pile și bluf

Pentru a da peste cap acest proiect comun moldo-ucrainean, Rusia s-a zbătut  mai abitir ca atunci când s-a dat de ceasul morții pentru a opri investigarea spălătoriei de miliarde supranumite și Russian Laundromat.

În afară de șantaj și provocări directe împotriva Chișinăului, lobby-ul rusesc s-a căznit să pună pile  în cancelariile occidentale: vizita scandaloasă întreprinsă recent de liderul separatist Vadim Krasnoselski în Marea Britanie urma să-i sperie pe europeni că punctele vamale comune s-ar solda cu o blocadă a Transnistriei și, în consecință, cu dezghețarea conflictului armat. A fost un bluf ordinar marca Putin.

Și-a pierdut cumpătul

Uneltirile ruse au dat chix, constituindu-se în una din cele mai serioase înfrângeri ale Moscovei în spațiul postsovietic. O isterie greu de imaginat a cuprins clica separatistă de la Tiraspol după evenimentul de la Pervomaisk-Kuciurgan. Până și imperturbabilul lider de la Kremlin și-a pierdut cumpătul, iar acțiunile ostile la care se dedă acum Rusia împotriva R. Moldova își au originea și în deschiderea filtrului vamal comun moldo-ucrainean.

 Securea războiului

Furia rusă trebuia să lovească prin ricoșeu dezbaterile din plenul Parlamentului pe marginea proiectului reformei electorale. În seara zilei de miercuri spre joi, ortacii penalului Renato Usatîi au căutat să dezgroape securea războiului, incitând spiritele în fața sediului Legislativului, unii dintre manifestanții cei mai turbulenți fiind reținuți de poliție.

Căutau gâlceavă

În dimineața zilei de joi, manifestanții pro-reformă și cei care protestau împotriva  votului mixt s-au pomenit față în față. Este normal până la urmă acest lucru într-o democrație. Anormal era faptul că în mijlocul mulțimii s-au strecurat  persoane care căutau gâlceavă, iar în fruntea provocatorilor violenți, oricât ar părea paradoxal, sărea în ochi tandemul Dmitri Ciubașenko – Andrei Năstase. Cel dintâi, fostul candidat în alegerile prezidențiale din partea partidului lui Renato Usatîi, avea în spate un comando de brute, iar cel de-al doilea, liderul PDA, dorind, probabil, să impresioneze prin gesturi de luptător radical, a dat-o în penibil.  

Vot nominal pentru mixt

Proiectul privind votul mixt in Republica Moldova a trecut joi în ritm susținut, întrucât potențialii oponenți au abandonat lupta. Fracțiunile PCRM, PL și PLDM au părăsit ostentativ sala în semn de protest.

Astfel, Republica Moldova are acum vot mixt asemănător cu cel din Germania sau Lituania. 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, la fel ca în prezent, iar ceilalți 51 –  în circumscripții. E un sistem simpatic care mie mi-a plăcut mereu. Rămâne de văzut cum se va manifesta pe terenul politic nedefrișat de la noi.

Daul, nu PPE

După votare, mai multe instituții media au transmis știri potrivit cărora PPE ar fi cerut pedepsirea Chișinăului pentru adoptarea sistemului electoral mixt. Fals. Este vorba doar de opinia președintelui PPE Joseph Daul. Nu afirm că poziția lui n-ar conta. Doamne ferește! Țin să precizez, totuși, că un cuvânt greu de spus îl au liderii popularilor A. Merkel, D. Tusk, Jean-Claude Juncker și alții. Am certitudinea că și Consiliul Europei, și Comisia Europeană, și marile cancelarii europene, ca să nu mai vorbesc de România, vor da dovadă de o atitudine  echilibrată.

În tranșeele lui Putin

Ar mai fi de adăugat că adepții Maiei Sandu, care aveau tot dreptul, repet, să protesteze, s-au pomenit iar într-o tranșee comună, săpată de agenturile ruse, cu indivizii dubioși aflați în solda Kremlinului. Mai raționali au fost liberalii care, deși s-au pronunțat contra sistemului mixt, au evitat să iasă în stradă alături de  ortacii lui Renato Usatîi. 

Un provocator profesionist

Ceea ce nu a reușit tandemul Ciubașenko – A. Năstase, se vede că urma să îndrepte vicepremierul rus Dmitri Rogozin. După ce Ministerul de Externe al Republicii Moldova i-a sugerat să nu vină la Chișinău, acesta a reacționat în stilul său grosolan de provocator profesionist. 

Mai întâi, Rogozin l-a insultat pe liderul Partidului Democrat ca să spună apoi că ignoră refuzul autorităților moldoveni de a-l primi, anunțând că va sosi totuși în R. Moldova la sfârșitul lunii iulie la invitația președintelui Dodon.

Bagă zâzanie

Rogozin bagă zâzanie, profită de ocazie pentru a turna gaz în focul mocnind al raporturilor tensionate dintre președintele Dodon, pe de o parte, și guvernul Pavel Filip, pe de altă parte, încercând să dea foc astfel Republicii Moldova. Moscova se răzbună pe această cale pentru înfrângerea suferită în fața Kievului și a Chișinăului care s-au aliat pentru a ține sub control pericolul emanat de prezența militară rusă în Transnistria. 

Forțează Nistru?

Deloc întâmplător, trupele ruse dislocate în regiunea separatistă, au început imediat pregătirile pentru niște aplicații cu caracter vădit agresiv.

În cadrul exercițiilor, tancurile rusești urmează să forțeze Nistrul. Ele fac asta nu pentru prima dată. Însă momentul ales pentru actualele manevre, când Moscova nu a reușit să împiedice deschiderea punctului vamal comun moldo-ucrainean și, pe deasupra, l-a pierdut pe Evgheni Șevciuk, pare de-a dreptul instigator.

Un răspuns pentru Rogozin

Pe acest fundal al agresivității ruse, Parlamentul Republicii Moldova a votat vineri o importantă declarație politică privind retragerea forțelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova care e mai mult decât un document simbolic prilejuit de împlinirea a unui sfert de secol de la încetarea ostilităților de la Nistru. E un răspuns pentrui Rogozin care insistă să vină nepoftit la Chișinău.

Chișinăul transmite un semnal Rusiei că nu va capitula în fața ei, dar și Occidentului căruia îi spune că Republica Moldova rămâne de partea bună a istoriei. 

O prioritate naturală

La trei săptămâni de la învestire, primul ministru al României  Mihai Tudose a sosit la Chișinău. Iar acest fapt spune totul despre caracterul  relațiilor dintre cele două state românești. Republica Moldova a devenit o prioritate naturală pentru agenda politică românească, indiferent care forță politică deține puterea politică la București.

Vizita premierului roman comportă mai multe semnificații asupra cărora vom mai reveni. Până una alta, țin să subliniez doar că venirea premierului român  cu tradiționalele deja cadouri este o probă a sprijinului politic românesc pentru actuala majoritate parlamentară în fața tuturor vocilor critice care se aud din exterior, în speță, o aprobare explicită  a reformei electorale, fapt care va ajuta enorm Republica Moldova în relația cu UE.

Lasă un comentariu