Cronica lui Bogatu, 20.05.2017

Embed:

Banul ține scorul

Pentru cine înțelege rostul banilor, aceștia nu sunt o mare motivație, ci doar o modalitate de a ține scorul,  adevărata plăcere fiind să joci jocul, spune președintele american Donald Trump, cel care a semnat deunăzi legea votată de Camera Reprezentanților privind acordarea asistenței financiare țărilor Parteneriatului Estic, printre ele numărându-se și Republica Moldova,  afectate de agresiunea rusă. Azi vom vorbi despre bani: lei, dolari și euro. Despre bani ca armă politică pe care o parte a opoziției a încercat să o folosească în jocul ei împotriva actualei puteri fără să-și dea seama că joacă de fapt împotriva propriului popor. Dar și despre bani ca liant al unității naționale.

Stăpânul crud

Banii pot fi un servitor bun , dar si un stăpân crud, scria Alexandre Dumas fiul. Unii și-ar fi dorit ca banii europeni destinați Republicii Moldova să fie stăpânul crud care să pună pe butuci guvernarea de la Chi;in[u. O bizară coaliție, formată din M. Sandu, A. Năstase, R. Usatîi și I. Dodon,  și-a dat mâna ca să facă lobby în Parlamentul European pentru  a obstrucționa asistența financiară de o sută de milioane de euro, dispusă anterior de Comisia Europeană. S-a optat totuși pentru acordarea în continuare a sprijinului financiar pentru R. Moldova – stat supus unor pericole majore din partea Federaţiei Ruse, subliniindu-se că UE n-are competența să dicteze unei țări ce sistem electoral să aleagă, ajutorul financiar urmând să fie condiționat exclusiv de implementarea prevederilor Acordului de Asociere UE - R.Moldova.

Sprijin frățesc

Aș dori să remarc poziția fermă și unitară a grupului parlamentar din România care, indiferent de culoarea politică, s-a pronunțat hotărât pentru susținerea europeană a Chișinăului pe toate planurile pentru a-l apăra de o nouă cădere în vasalitatea rusească. Până și  deputatul Siegfied Mureșan, purtătorul de cuvânt al PPE, care nu se dă în vând nici după Plahotniuc, nici după Partidul Democrat, a îndemnat să i se ofere fără întârziere Chișinăului suportul financiar promis.

Supusă riscurilor

De altfel, marile cancelarii europene și Comisia Europeană niciodată n-au pus la dubiu acordarea asistenței financiare pentru R. Moldova. Din contră, și înainte de ședința de marți, și în cursul dezbaterilor din plenul Legislativului de la Strasbourg, comisarul european Christos Stylianides a reiterat că UE nu impune sau nu interzice vreun sistem electoral. Poziția Bruxellesului nu lasă loc de interpretări:  Chișinăul nu poate fi lipsit de sprijin financiar în niciun caz, dar mai cu seamă în condițiile în care este supus riscurilor din partea Rusiei. Au fost și nu puține voci critice, desigur, deoarece există destule probleme ce țin de funcționarea democrației moldovenești. Nu s-a pus însă problema amânării finanțării, alocarea banilor europeni fiind o chestiune procedurală care va lua ceva timp.

Tâmpiții satului

Două concluzi se desprind din toate acestea. Prima. E un caz fără precedent când partidele proeuropene se aliază cu cele antieuropene pentru a lipsi țara de asistență financiară europeană. În România, de exemplu, nici în apogeul protestelor antiguvernamentale de la începutul anului curent împotriva tentativei de dezincriminare a abuzului în serviciu, opoziției sau manifestanților nici prin cap nu le-a trecut să ceară, de exemplu, sistarea fondurilor europene. Dacă în epoca informațională toată planeta e un sat electronic, cred că e limpede unde s-au aciuat tâmpiții satului. Și a doua concluzie. Ultimele evenimente demonstrează că lipsa unui dialog continuu al puterii de la Chișinău cu PPE, cel mai puternic grup în Parlamentul European, este riscantă, miza doar pe Internaționala Socialistă nu-i suficientă.

Declarații unioniste

Și încă ceva despre bani, dar priviți dintr-un alt unghi. Mass-media de la Chișinău, spre deosebire de cea de la București, a trecut mult prea ușor peste niște declarații uimitoare pe care le-a făcut luni seara la TVR președintele Parlamentului, Andrian Candu, care s-a pronunțat pentru accelerarea implementării unor proiecte de integrare a celor două state românești, în speță pentru fuziunea sistemului financiar-bancar. Unele instituții de presă au categorisit vorbele  sale ca fiind unioniste.

Integrare aprofundată

Afirmațiile președintelui Parlamentului au într-adevăr un caracter unionist, dacă  unionism înseamnă nu doar dorința unirii aici și acum, ci un proces elaborat de integrare politică, economică și culturală aprofundată și cuprinzătoare. Candu propune crearea grabnică a unui sistem financiar-bancar comun, a unui sistem energetic comun, a unui domeniu educațional comun și a unei căi ferate comune. Toate acestea ar implica o monedă unică, încorporarea Republicii Moldova în spațiul energetic românesc și construirea  unui ecartament european între Prut și Nistru.

În replică la propunerile lui Candu, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a îndemnat băncile româneşti să intre masiv pe piaţa de Est de Prut, unde pentru moment prezenţa lor lasă de dorit.

O prioritate de neamânat

Cuvintele surprinzătoare ale președintelui Parlamentului au fost privite cu scepticism sau trecute cu vederea de o parte a presei angajate în jocuri partizane, ceea ce arată că aceasta a pierdut contactul cu realitatea, deoarece în mod normal interesul publicului și, deci, al mass-mediei, este  să prindă momentul și să marșeze pe un subiect extrem de sensibil pentru a monitoriza seriozitatea afirmațiilor făcute. Or, și conjunctura politică, și cea economică îi dictează azi celui de-al doilea stat românesc să se integreze plenar cu cel dintâi. În condițiile în care România, partenerul comercial numărul 1,  al cincilea an consecutiv are cea mai mare creștere economică în UE,  progresele din 2017 fiind peste așteptările tuturor agențiilor internaționale de rating, iar  șansele aderării pe cont propriu în UE a Republicii Moldova în viitorul previzibil sunt incerte, integrarea politico-economică a celor două state este o prioritate de neamânat.

Partea leului

Unde mai pui că proiectul integrării celor doua sisteme monetare naționale în unul singur și creării zonei leului comun de la Nistru până la Tisa există încă din anii 1990 ai secolului trecut. Avantajele lui au fost probate de economiști în presa de specialitate a vremii.

Destin comun

Evoluțiile europene din ultimele două secole au demonstrat că o uniune monetară, susținută de o piață comună, dar și de tentația unui destin istoric comun, este profitabilă și creează premise pentru o dezvoltare durabilă. Una dintre primele integrări financiar-bancare de succes a fost Uniunea Monetară Latină, constituită de Franța în 1865 împreună cu Belgia, Italia, Elveția și Grecia. În 1870 Suedia, Norvegia și Danemarca au creat Uniunea Monetară Scandinavă, folosind aurul ca unic etalon, aceasta rezistând până în 1924.

Leul unic

După terminarea războiului rece, cel puțin șase state europene (Andora, Kosovo, Monaco, Muntenegru, San Marino, Vatican), fără să fie membre UE, au creat o uniune monetară, adoptând euro, fapt ce a creat condiții pentru propășirea lor economică. Înainte de introducerea monedei euro, Principatul Monaco s-a aflat în uniune monetara cu Franța, iar San Marino și Vaticanul – cu Italia. Așa fiind, UE nu numai că nu se va  opune, ci va saluta fuziunea financiar-bancară moldo-română și introducerea leului comun, experiența Muntenegrului sau cea a Andorei demonstrând că Bruxellesul sprijină modelele de integrare supranațională graduală prin adoptarea unei monede unice.

A împlinit 150 de ani

Luna trecută leul românesc a împlinit un secol și jumătate. Introducerea lui ca monedă națională se datorează regelui Carol 1. Până atunci în principatele românești au circulat taleri turcești, galbeni austrieci, zloți, carboave ș.a.m.d. Acum trei secole, tentativa de emitere a unei monede naționale i-a costat capul luminatului voievod Constantin Brâncoveanu.

Răzbunați-l pe Brâncoveanu

 El a introdus ducatul de aur în anul 1713, acest fapt fiind unul din capetele de acuzare aduse voievodului muntean de Sublima Poartă. Baterea de monedă purtând efigia domnitorului fusese considerată de turci drept „un semn de independență”. Brâncoveanu a fost adus la Constantinopol, condamnat și executat în data de 26 august 1714, când creștinii sărbătoreau Adormirea Maicii Domnului.

Apariția leului unic și a uniunii monetare București-Chișinău ar răzbuna într-un fel moartea nedreapta a voievodului sub a cărui domnie Țara a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând și un stil arhitectural distinct ce-i poartă numele.

Așa stau lucrurile.  Să auzim numai de bine și fiți cu ochii pe cronica istoriei care se scrie sub privirea noastră!

Lasă un comentariu