Crоnica lui Bogatu 11.03.2017

Embed:
Capul de afiș

Două evenimente țin capul de afiș al săptămânii: notata de protest a Chișinăului  în legătură cu abuzurile la care sunt supuşi în fosta metropolă demnitarii moldoveni și propunerea liderului PDM privind înlocuirea sistemului electoral pe liste cu votul uninominal.

Cum să înfrunți ursul

Când întâlnești ursul în pădure nu trebuie sa te chircești și să te faci mic. Trebuie să dai de înțeles că nu te-ai speriat. Că ești capabil să lupți.

Privire temerară

La fel și în politica internațională. Problemele trebuie înfruntate cu privirea temerară, spunând lucrurilor pe nume, lucru pe care l-a făcut primul-ministru Pavel Filip în cadrul întrevederii cu ambasadorul  Federației Ruse în Republica Moldova  Farit Muhametşin.

Ambasada Fedaraţiei Ruse la Chişinău confirmă nota trimisă de ministerul moldovean de externe. Maria Zaharova, purtător de cuvânt al MID-ului a comentat evenimentul, declarând citez: "Documentul nu este simplu, îl analizăm şi încercăm să înţelegem care anume sunt pretenţiile autorităţilor moldovene", închei citatul.

Se pare că motiv de discordie nu este doar hărțuirea funcționarilor. Rusia, în pofida protestelor Chișinăului, a deschis recent o misiune diplomatică la Tiraspol. A încurajat autoritățile separatiste să adopte drapelul de stat al Rusiei. A căutat anterior să corupă deputați, există și un verdict judecătoresc care atestă implicarea ambasadei Ruse în cumpărarea legiuitorilor.

Relații reduse

Toate acestea pun într-o altă lumină situația fostului ambasador la Moscova  Dumitru Braghiș.  Știrea privind revocarea lui, precum se știe,  i-a surprins pe ruși. MID-ul nu degeaba s-a arătat nedumerit. Dacă premierul Pavel Filip  îndeamnă acum oficialii moldoveni să nu calce în Rusia, înseamnă că un alt ambasador nu va fi trimis la Moscova în timpul apropiat. De unde și concluzia că până la soluționarea divergențelor, relațiile diplomatice dintre cele două state vor avea un nivel redus.

Votul uninominal

Propunerea, făcută luni de liderul PDM Vlad Plahotniuc,  de a modifica sistemului electoral prin introducerea votului uninominal în locul celui pe listele de partid stârnește valuri de emoții, chit că este vorba doar de o tehnică de vot. Interesul viu pentru această inițiativă nu este întâmplător. După cum niște aplicații smartphone au fost în măsură în ultimii ani se revoluționeze industria prestărilor de servicii pe glob, la fel și un nou sistem de vot poate schimba semnificativ în bine atitudinea tot mai distantă a cetățenilor față de sufragiul universal din R. Moldova.

Le surâde schimbarea

PDM este un vechi adept al votului uninominal, încercând să-l promoveze în repetate rânduri, dar nu a reușit, pentru că nu fusese sprijinit de partenerii de coaliție. Privită din acest ungi,  inițiativa liderului său era previzibilă. Unde mai pui că, potrivit sondajelor de opinie, oamenilor le surâde schimbarea, ceea ce ar putea aduce puncte noi în palmaresul formațiunii.

Platformă sucită

Este normal, desigur, ca propunerea PDM să nu fie pe placul tuturor, să existe opinii divergente pe această temă. Nu este normală însă reacția Platformei Corturilor care, după ce luni bune a incitat spiritele  cu inițiative despre alegerea directă și a președintelui, și a deputaților, astăzi s-a sucit, afirmând opusul, la unison, de altfel, cu Igor Dodon, că votul uninominal riscă să distrugă democrația moldovenească. Nici mai mult, nici mai puțin.

Percepție distorsionată

Reacția negativă a președintelui Dodon ar merita să fie respectată dacă nu ar fi dictată de un egoism grosolan. El este contra votului uninominal, deoarece, dacă va crește legitimitatea socială a deputatului în urma alegerii lui directe, nu va putea specula și de acum încolo faptul că doar șeful statului este  votat de popor.  Ca să nu mai spun că preşedintele dă cu piciorul în statutul său de mediator care trebuie să încurajeze dezbaterile publice, nu să le suprime din start în interese meschine. Or, un schimb de opinii pe tema procedurilor de vot char se impune, deoarece  din 1994 încoace Republica Moldova a folosit un sistem electoral destul de rigid care a generat o percepție publică distorsionată asupra procesului electoral.

First past the post

Există două clase de formule electorale: majoritare și proporționale,  fiecare dintre ele încorporând diverse sisteme și proceduri de vot. Din cea dintâi face parte sistemul majoritar, pentru care optează PDM. Acesta se organizează în circumscripții uninominale, fiind numit  first past the post, primul care trece postul. Candidatul  care obține cel mai mare număr de voturi, fie printr-o majoritate relativă, ca în Regatul Unit și SUA, fie printr-o majoritate absolută, ca în Franța, câștigă cursa electorală.

Majoritar sau proporțional?

Sistemul cu reprezentare proporțională, adoptat în Spania,  Italia,  Israel, Olanda și multe alte țări, se organizează ori în circumscripții plurinominale, pe liste de partid, ori în cele uninominale, ca în România anului 2008, dar distribuirea mandatului se face în funcție de procentul întrunit de partid în alegeri. Se consideră că formula majoritară este mai competitivă, deoarece favorizează concurența între candidați și partide, iar cea proporțională  este mai justă, întrucât reflectă ponderea electorală a fiecărui partid, inclusiv a celor mici care astfel sunt reprezentate  în parlament.

Liste blocate

Problema Republicii Moldova a fost că ea a avut cel mai puțin performant sistem plurinominal, și anume unul cu liste blocate sau închise în care alegătorul nu poate interveni, spre deosebire de țări precum Belgia, Suedia, Finlanda sau Estonia, unde sunt liste deschise cu vot preferențial, când cetățeanul are posibilitatea să opteze pentru un anumit candidat de pe lista partidului.

Sistemul mixt

Mai indicat ar fi totuși  pentru noi sistemul majoritar uninominal, asta fiind denumirea lui corectă, deoarece ar scoate din anonimat corpul legislativ, aducând în parlament personalități accentuate. O soluție demnă de luat în calcul ar fi și sistemul mixt, aidoma celui german, când jumătate din deputați sunt aleși în circumscripții uninominale, iar altă jumătate – pe liste de partid, ceea ce ar îmbina competitivitatea cu dreptatea procesului electoral.

Mandat imperativ?

Se dorește și revocarea deputatului. Aici e nevoie de prudență. Alegătorii trebuie să aibă posibilitatea să-i ceară socoteală legislatorului, bineînțeles. Totuși, un parlamentar, chiar și cel ales în circumscripții uninominale, potrivit principiilor democrației reprezentative, obține un mandat național. În aceste condiții, așa cum stipulează Constituția R. Moldova, dar și a altor state democratice, mandatul imperativ este nul.

După cum spune filozoful și politologul  Edmund Burke, Parlamentul nu-i o adunare  de ambasadori ai circumscripțiilor. Iată de ce în statele UE,  dar și în Parlamentul European, singura excepție fiind Ucraina, mandatul imperativ este interzis. 

De altfel, Consiliul Europei a formulat, în 2007, rezoluţia numărul 1549, intitulată “Funcţionarea instituţiilor democratice în Ucraina”, privind introducerea mandatului imperativ ” care condamnă prevederea constituţională  conform căreia  deputatul poate fi revocat fără o decizie judecătorească.  Consider că alegerea deputatului în circumscripția uninominală îl deja apropie de alegători, responsabilizându-l.

Escaladare riscantă

Tensionare  primejdioasă nu doar a relațiilor moldo-ruse, ci și a celor ruso-americane. Washingtonul acuză Moscova de escaladarea cursei înarmărilor.

În cadrul unei audieri din Camera Reprezentanților, vicepreședintele Statului Major Interarme american, generalul Paul Selva, a declarat că Rusia a desfășurat rachete de croazieră terestre, încălcând  Tratatul din 1987 al Forțelor Nucleare Intermediare.  

Amenințarea rusă

Rusia ar avea astăzi doua batalioane de atare rachete, dintre care unul se află la poligonul Kapustin Yar, din sud-estul tarii, ceea ce, potrivit generalului Paul Selva, constituie o amenințare  la adresa NATO.

Deveselu

În aceste împrejurări, baza americană de la Deveselu, unde se află elemente ale scutului antirachetă împotriva Iranului,  devine un factor de securitate și în eventualitatea unei confruntări cu Rusia, iar Republica Moldova în mod automat este inclusă sub cupola de protecție a Alianței Nord-Atlantice, deoarece în cazul unui conflict armat între marile puteri, din contrafăcuta noastră neutralitate se va alege praful. Într-o lume tot mai periculoasă statele mici au nevoie de aliați reali, nu de mimate echidistanțe. Dacă intri în tărâţele unor vise deșarte, te mănâncă porcii.

Așa stau lucrurile, scumpi prieteni. Să auzim numai de bine și nu pierdeți cronica istoriei care se scrie sub privirea noastră.

Lasă un comentariu