Cronica lui Bogatu, 02.12.2017

Embed:

Aspectele nevăzute ale vizitei lui Pavel Filip la Tbilisi, moartea iminentă a Parteneriatului Estic și renașterea lui inevitabilă într-o formă nouă, obsesia referendumurilor și sucirea politicienilor în Republica Moldova, 100 de ani de la prima ședință a Sfatului Țării și 99 de ani ai Marii Uniri de la 1 decembrie – acestea sunt temele cronici de azi.

Pavel Filip, la Tbilisi

Voiajul efectuat de premierul moldovean Pavel Filip imediat după încheierea lucrărilor celui de-al V-lea summit al Parteneriatului Estic la Tbilisi, unde a participat la un forum economic și a negociat cu omologii săi din Georgia și Ucraina, este mai mult decât o vizită de rutină.

Dincolo de documentele semnate, după cum ar fi convențiile privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale, discuțiile pe care le-a avut șeful Guvernului de la Chișinău cu premierii Giorgi Kvirikashvili și Volodimir Groisman au pus bazele unui parteneriat strategic deocamdată nedeclarat dintre cele trei state centrate pe politici comune de integrare europeană.

Aliați pentru Europa

Este vorba de o alianță moldo-ucraineano-georgiană care urmărește sprijinul reciproc în procesul de integrare europeană. Deloc întâmplător, în cadrul întrevederii tête-à-tête cu Giorgi Kvirikashvili și a întrevederii cu Volodimir Groisman, un loc aparte a fost rezervat schimbului de opinii asupra priorităţilor în Acordurile de Asociere cu Uniunea Europeană. Chișinăul, Kievul și Tbilisi caută să identifice o strategie comună de aderare plenară la UE.

În afară de multiplele chestiuni curente, cum ar fi facilitarea comerțului sau semnarea până la sfârşitul anului a acordurilor cu privire la liberalizarea transportului auto și aerian între Georgia, Ucraina și Republica Moldova, cele trei state au nevoie de reformarea Parteneriatului Estic, iar această idee plutește deja în aer la Bruxelles.

Un nou parteneriat estic?

Cu toate că ultimul summit al Parteneriatului Estic s-a constituit într-un succes și pentru Republica Moldova care, împreună cu Georgia și Ucraina, va constitui de acum încolo un grup distinct menit să se miște mai repede pe calea integrării europene, se impune o nouă abordare a vecinătății estice. Ultima reuniune a Parteneriatului Estic a arătat limitele lui. Din cauza Armeniei și Bielorusiei, de exemplu, în documentele finale a fost evitată orice critică la adresa Rusiei în legătură cu războiul din Donbass și anexarea Crimeii. Tot din cauza discrepanței uriașe dintre țările asociate și celelalte, s-a constat că Parteneriatul Estic a devenit un proiect cu două viteze care nu poate avea o strategie comună de integrare europeană pentru toate țările membre. În urma acestui fapt, de exemplu, documentul final conține multe formule generale și puține lucruri concrete. În aceste împrejurări, este necesară reorganizarea, dacă nu chiar înlocuirea Parteneriatului Estic cu un alt proiect care ar oferi Ucrainei, Georgiei și Republica Moldova o perspectivă europeană și le-ar apăra totodată de amenințările ruse, fapt despre care scrie în aceste zile presa internațională. Privind lucrurile din acest unghi, mi se pare relevantă poziția editorialistului Michael Stabenow de la prestigiosul cotidian Frankfurter Allgemeine Zeitung care, făcând bilanțul ultimului summit al Parteneriatului Estic, subliniază că apropierea de UE ar ajuta R. Moldova să reziste în fața expansiunii ruse.Și europarlamentarul român Andi Cristea consideră că cel mai mare pericol pentru noi acum este Federația Rusă, întrucât valorile europene care sunt aduse în Republica Moldova reprezintă o amenințare pentru Moscova, iar în acest context este doar o chestiune de timp, crede el, până când Chișinăul va fi membru al UE. De unde și concluzia că reformarea Parteneriatului Estic în așa mod încât să poată asigura Ucrainei, Georgiei și R. Moldova o șansă europeană este vitală pentru cele trei state. S-ar putea ca în viitorul apropiat ele să constituie o triplă alianță cu un program aparte și o perspectivă explicită de integrare europeană.

Obsesia referendumului

N-au reușit bine socialiștii să se scuture de rușinea pe care au pățit-o în urma ratării referendumului de la Chișinău, că pe urmele lor au pornit câțiva reprezentanți ai societății civile.

Aceștia au propus desfășurarea, la nivel național, a unui referendum pentru anularea legii prin care în Codul Electoral s-a introdus sistemul mixt de vot. Fără de zăbavă, lor li s-au alăturat trei partide – PCRM, „Partidul Nostru” și Platforma DA. Ulterior, în această nouă veche horă politică a intrat formațiunea extremistă „Casa Noastră – Moldova” (Blocul Roșu), condus de Grigore Petrenco, care este, ca și Renato Usatîi, refugiat peste hotare. Astfel, începuse să se întrezărească spectrul monstruoasei coaliții de odinioară a unor grupări pretins proeuropene cu formațiunile stângiste aflate în solda Rusiei. Situația a fost comentată de purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gamurari, care a lăsat să se întrevadă că persoane și colectivități aparent foarte diferite se antrenează într-o acțiune comună inutilă și costisitoare.

La brațetă cu filorușii

Oazu Nantoi, reprezentantul societății civile care a inițiat referendumul, vede lucrurile altfel, bineînțeles. El nu-i deranjat de faptul că proeuropeneii merg la brațetă cu filorușii. Nu pare dânsul stresat nici de faptul că referendumul n-are sorți de izbândă, deoarece în anul alegerilor parlamentare Codul Electoral nu poate fi modificat. Potrivit lui, „scopul minim e de a verifica dacă societatea moldovenească, în sens civic, este vie sau moartă”. Sună ciudat. Sectorul nonguvernamental vrea să verifice potențialul societății civile printr-o acțiune politică risipitoare și riscantă. Ca și cum un pianist sau un violonist și-ar verifica abilitățile nu pe scena filarmonicii, ci într-un campionat de kick-boxing. Teoretic e posibil, firește, dar ar fi bizar.

Nici pace, nici război

De altfel, liderul PAS, Maia Sandu, și-a dat seama, pesemne, că toată această tevatură miroase urât și a spus pas referendumului, dar nu știu cum în stilul troțkist „nici pace, nici război”. I-a urmat exemplul și Andrei Năstase cu Platforma DA care s-a sucit cu 180 de grade, după cum chiar el a recunoscut, din teama de a se discredita.

Nouă ne rămâne să conchidem că obsesia referendumului e boala tinereții în democrația moldovenească. Inflația de consultări populare, iar cea care a avut loc recent în capitală a demonstrat asta cu vârf și îndesat, este contraproductivă, chiar antidemocratică, și până la urmă se întoarce ca un bumerang împotriva celor care fac abuz de această procedură a democrației directe. Referendumul e ca un antibiotic care, dacă e folosit în exces, devine nociv. De atare stângăcii profită doar Moscova pentru a destabiliza Republica Moldova

99 de ani de la Marea Unire!

Ieri, România, reîntregită cu toate cele trei mari provincii istorice, Moldova, Ardealul și Țara Românească, a împlinit 99 de ani. O semnificație deosebită are faptul că la parada militară din București a participat ministrul Apărării Eugen Sturza și încă 33 de militari ai Armatei Naționale a Republicii Moldova.

Marea Unire din 1918 a început, precum se știe, în Basarabia când România, aflată în mare parte sub ocupație germană, era într-un pericol de moarte. În aceste zile se împlinesc 100 de ani de la prima ședința a Sfatului Țării, consiliul legislativ care la 27 martie 1918 urma să voteze unirea Basarabiei cu România. România este unul din puținele state europene care s-a format și și-a reîntregit teritoriile în două rânduri, prima dată în 1859, și a doua în 1918, pe cale pașnică, prin vot popular. Deși antrenată în plin război, a realizat succesiv, în urma unor proceduri democratice, prin adunări cu caracter reprezentativ, unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei. Astăzi, România se apropie de Centenarul Marii Uniri în forță, fiind de patru ani de zile țara cu cea mai robustă creștere economică în UE. Este singura țară din Sud-Estul Europei care a eradicat cu desăvârșire malnutriția, spre deosebire de Bulgaria și Ucraina, unde opt la sută din populație suferă de subnutriţie. Pe de altă parte, vremurile pe care le trăim sunt tulburi, iar amenințările externe se resimt din nou. Mulți ani, România! Dumnezeu s-o apere și s-o binecuvânteze!

Lasă un comentariu