Bătute, hărţuite şi umilite de propriii soţi. Mii de femei susţin că nu-şi pot gestiona veniturile

Embed:

Bătute, hărţuite şi umilite de propriii soţi. Este soarta a mii de femei, iar unele dintre ele se plâng că mai sunt supuse şi violenţei economice. În 2017, Inspectoratul General al Poliţiei a înregistrat două cazuri de acest gen.

Psihologii susţin însă că numărul victimelor este mult mai mare, deoarece multora dintre ele le este frică să vorbească despre faptul că le sunt luaţi toţi banii pe care îi câştigă. 

Lidia Buju din satul Sadova, raionul Călăraşi are 59 de ani. Femeia spune că a muncit toată viaţa, însă nu a avut aproape niciodată bani în portofel. Soţul îi lua salariul şi nu-i permitea să cheltuiască niciun ban fără acordul lui.

"Vă cerea socoteala pentru fiecare ban? - Fără vorbă şi cea mai mare problemă era din partea banilor. Atunci era bine, când erau bani în casă, cum se terminau banii, cum gata probleme", a zis locuitoarea satului Sadova, raionul Călăraşi, Lidia Buju.

Femeia afirmă că a fost persecutată economic timp de 37 de ani, dar nu a îndrăznit să-şi reclame soţul la poliţie.

"Trei copii şi trebuia să mai ştie şi poliţia ce avem noi în familie. Tot timpul trebuia să ascund şi asta era treaba. Mă întreba, dar îi mulţumesc Domnului că a murit şi am rămas fără dânsul şi-mi fac sângură cheltuielile şi socotelile", a spus locuitoarea satului Sadova, raionul Călăraşi, Lidia Buju. 

Sunt şi femei care susţin că au administrat bugetul familiei după bunul plac.

Anul trecut, 40 la sută dintre cele aproape 470 de beneficiare ale Centrului de Drept al Femeilor s-au plâns că au fost supuse violenţei economice în familie. Juriştii însă spun că aceasta infracţiune este greu de demonstrat, iar agresorii scapă de cele mai multe ori basma curată.

"Articolul 201, aliniatul 1 C spune că se încriminează violenţa economică în special pentru privare de mijloace economice dacă a survenit vătămări corporale uşoare. În aşa situaţii prima proba, care este şi care trebuie documentată sau anexată la caz este expertiza medico-legală", a afirmat juristul Centrul de Drept al Femeilor, Daniel Josanu.

În ţara noastră, violenţa economică constituie o infracţiune din septembrie 2016. Pe parcursul anului trecut, Inspectoratul General al Poliţiei a înregistrat doar două cazuri, care au fost deja transmise în instanţă. Un tânăr a ajuns pe banca acuzaţilor pentru că-i lua pensia mamei sale, iar altul - după ce a verificat toate cheltuielile iubitei sale.

"Această formă de violenţă în familie este răspândită, numai că ea nu este dată publicării. Victimele poate că nu sunt informate destul sau poate că victimele se tem. Mai sunt stereotipurile: Taci şi rabdă", a spus şeful de secţie Direcţia Securitate Publică a IGP, Ghenadie Neamțu.

Psihologii susţin că bugetul familiei trebuie împărţit echitabil.

"Lunar, fiecare partener, care lucrează prin salariul lui se varsă în bugetul comun în jur de 80 la sută din venit, iar 20 la sută din câştigul fiecăruia se păstrează bani de buzunar şi niciunul şi nici celălalt nu are dreptul să ceară raport", a zis psihologul Irina Novac.

Pentru violenţă economică în familie legea prevede până la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii sau până la trei ani de puşcărie.

Lasă un comentariu