Alegem corect uleiul de cocos

În vechile înscrisuri sanscrite palmierul de cocos este numit kalpa vriksha sau copacul vieţii. Atunci, ca şi acum, fiecare părticică a palmierului care ajunge până la 30 de metri înălţime era folosită. Din floare şi fruct, palmierul dă ulei, unt, apă şi zahăr. 

Atât uleiul, cât şi untul de cocos, sunt considerate de nutriţionişti un adevărat superaliment.

Uleiul este foarte bun pentru gătit, deoarece compoziţia lui se păstrează la temperaturi ridicate şi nu are efectele nocive pe care le produc alte uleiuri.

Uleiul de cocos scade colesterolul, întăreşte imunitatea datorită antioxidanţilor naturali şi conţine vitaminele A, C, E, şi K.

Datorită capacităţilor antimicrobiene, uleiul de cocos are efecte miraculoase asupra pielii, astfel că poate înlocui săpunul.

În plus, curăţă foarte bine dantura, dacă este adăugat într-o reţetă de pastă de dinţi preparată acasă, cu ulei vegetal de mentă şi praf de copt.

E o mare diferenţă între uleiul de cocos "100 % natural" sau "pur" şi "extravirgin" sau "virgin".

Uleiul de cocos presat la rece nu este un produs ieftin, aşa că dacă veţi găsi o variantă cu un preţ suspect de mic înseamnă că este rafinat şi nu va avea nicio valoare nutriţională.

Un ulei de calitate este întotdeauna comercializat în borcane de sticlă.

Şi nu uitaţi, uleiul de cocos presat la rece are o perioadă de valabilitate de 2 ani, dacă este depozitat într-un loc uscat. În cazul în care a fost deja deschis, termenul e de 3 luni.

Lasă un comentariu